Blogger Template by Blogcrowds


Nu sunt o mare consumatoare (sa raman tousi in sfera mk) de teatru. Adica de multe ori banii pe care i-as putea da pe un bilet la vreo piesa ii redirectionez.. fie vreun obiect vestimentar imi face cu ochiul din vitrina unui magazin... fie cine stie ce accesorii colorate imi atrag atentia... si uite asa in 21 de ani am ajuns doar de 4 ori la teatrul.. Nu e un lucru laudabil dar e totusi realitatea... dezavantazul sa te fi nascut intr-un oras micut de provincie in care manifestarile culturale lipsesc cu desavarsire... Singurele exceptii erau ceva reprezentatii ale unor teatre ambulante de papusi.. eram prezenta in dezolanta sala de cultura de fiecare data..mergeam in grup..aveau si ele farmecul lor la vremea respectiva.. acum inchipuiti-va ca nici macar acestea nu mai exista... ca doar ne-am emancipat.. nu mai avem nevoie de teatru... dar in fine asta e deja o alta poveste pe care o las sa o dezbata altii..

Ideea e ca ieri am avut placerea da a fi in sala Teatrului National din Cluj si pentru prima oara in viata am avut onaorea de al vedea pe maestrul incontestabil al teatrului romanesc d-l Florin Piersic.. intr-o minunata comedie « logodnicele aterizeaza la Paris »..Fireste ca am ramas impresionata... si nu datorita prestatiei actorilor..pe care nici macar nu o pot judeca nefiind in cunostiinta de cauza.. dar.. am fost impresionata atat de subiectul piesei dar mai ales de starea pe care actorii reusesc sa o induca..celor aflati in sala.. Pana la urma am realizat ca experienta de spectator la o piesa de teatru nu este una pasiva. Nu e ca atunci cand te uiti la tv sau mergi la cinema..e absolut incomparabil.. La teatru si spectatorii iau parte la realizarea spectacolului..prin linistea lor, prin respectul fata de actori, prin rasete dar mai ales prin aplauze.. Sa mai punem la socoteala si imaginatia..care e absolut vitala.. Pentru ca teatrul isi are limitarile lui..nu poate sa faca totul sa para foarte real la fel ca si filmul..Aici intalnim camere,decoruri desenate..improvizate..care ne ofera o anumita impresie dar pana la urma tot noi cei aflati in intunericul salii, suntem cei care umplem aceste goluri cu imaginatia noastra..suntem asa cum mai spuneam parte a spectacolului..ieri de ex incercam sa-mi imaginez cum arata camera dinspre gradina a lui Bernard , cum arata strada pe care Judith a plecat sa se plimbe, sau cum pregatea Berta varza calita si cremvurstii pentru oaspeti..
Toata aceasta “dementa frumos cotrolata “ ce se desfasura sub privirile mele, plus sala arhiplina de oameni entuziasmati de ceea ce vedeau, plus o companie placuta :D au transformat o banala seara de 13 nov intruna magica.....
Concluzia ? Una cat se poate de simpla..teatrul ne imbogateste spiritual...asa ca ori de cate ori aveti aveti ocazia sa vedeti o piesa de teatru nu ezitati...bucurati-va de dulcea nebunie pe care v-o ofera teatrul...


Despre ce sa scriu? O multime de subiecte imi vin in minte dar poate ca pentru inceput ar fi bine sa vorbesc despre mine.. Si cum as putea sa o fac altfel decat vorbind despre persoanele dragi mie.. ?! despre « galaxia mea » denumire pe care am descoperit-o tot in dimineatza asta :P in Psychologies. Toata lumea stie ca acei oameni care ne ofera sprijin, confort afectiv, liniste, bucurie sunt cei care ne definesc cei care ne formeaza.. cei care vorbesc despre noi fara a mai fi nevoie de prea multe completari.. De aceea vreau neaparat sa vorbesc despre oamenii de galaxia mea.. As putea chiar sa –i dau si o denumire.. ca sa o pot personaliza..da nu am inspiratie... poate pana la sfarsitul articolului are sa ma loveasca vreo idee geniala..

Revenind oamenii despre care am sa vorbesc sunt simpli, discreti, dar totodata mareti din punctul meu de vedere si poate cel mai important lucru e ca nu-mi e teama sa fiu in fata lor : aiurita, impiedicata, slaba,sincera sau nepriceputa.. Stiu ca m-ar intelege, m-ar sprijini m-ar indruma.. Asta conteaza cel mai mult.. Am o galaxie no name deocamdata dupa cum precizam mai sus..dar e una cat se poate de vasta..intra aici : familia ( persoane pe care le indragesc neconditionat) mentorii (cei care ne vorbesc despre valori, cei care vad potentialul din noi) si prietenii (cei pe care ii alegem..si pe care ii testam ani la rand.)
Nu am acceptul tuturor asa ca ma feresc sa dau nume..oricum cei vizati probabil se vor regasi in descriere :d Asa ca ii voi nota ca la matematica cu a,b,c,..etc..

Dar am sa incep cu « mama » evident…fiinta care mi-a dat viata..cea care imi este confidenta si care stie sa fie si prietena si psiholog si medic..multe medicamente imi prescrie..pacat ca nu le iau..daca ar sti.. J Ea a fost cea care imi lua apararea mereu indiferent de context...cea care imi cumpara foarte muuulte lucruri fara sa le cer..cea care m-a facut o persoana ambitioasa.
La rand vine si « tata » ..una dintre cele mai calme persoane din cate cunosc, priceput la toate stiintele exacte, la toate treburile mestesugaresti,chiar si la mancare..El imi explica cum nu stiu ce latura e congruenta cu nu stiu care alta ..sau cum apare inertia..el imi recomanda carti sa le citesc..iar eu politicos le refuzam si citeam tot altceva..

Urmatorii am sa-i prezint intr-o ordine absolut aleatorie ...nu de alta dar nu-i pot clasifica sub nici o forma..toti sunt importanti intr-un fel sau altul...

a-este una din cele mai bune prietene pe care le poate avea un om in viata ...buna dispozitie molipsitoare, zambet inconfundabil, confidenta....am trecut prin cele mai nastrusnice intamplari impreuna..am descoperit lumea asta practic impreuna.. biletele rosii ; urmariri generale ; convorbiri interminabile la telefon, teme xeroxate, plimbari la brat..fie ploaie vant sau ninsoare..she’s the one...de neinlocuit..

b&c – nu pot sa fac o diferentiere ...nu de alta dar sunt surori....si nu le pot lua decat la pachet..2 in 1.. doua fete foarte dragi mie...cu ele impart si bune si rele de ceva vreme..una dintrele ele mi-e colega de suferinta si la facultate..sunt surorile mai mici pe care nu le-am avut niciodata...sunt cele care inchid usha cand ma grabesc, cele cu care povestesc tot felul de chestii importante in toiul noptii, cele care imi aranjeaza parul cand plec la distractie..cele care imi mai imprumuta o crema , un papuc, o guma..o maslina.

d- daca tot vorbeam de surori pe care nu le-am avut niciodata trebuie sa spun ca am adoptat si un frate mai mare de data asta... k sa fiu eu « the little one ».. ;;)..el e cel care-mi prezinta situatia obiectiva din punct de vedere masculin J intelegeti...cel cu care pot face glume fara perdea la orice ora..cel care imi da fiori( si nu dintr-aia placuti) cand e la volan si ploua afara

e- poate nu mi-am ales momentul cel mai potrivit...aici e o persoana speciala care a adus multa caldura si siguranta in viata mea..dar din motive obiective sau nu ..prefer sa nu intru in detalii:))

f- o persoana foarte pupacioasa...pe care am cunoscut-o in urma cu putina vreme ..dar care a fost un real sprijin pentru mine...in mometele de impas relational sau emotional gaseste tot timpul cele mai potrivite cuvinte pe care sa mi le spuna...o persoana extrem d e inteligenta cu un talent extraordinar de a povesti cea mai banala intanplare in cel mai atractiv mod..

g- un alt new entry in reteaua mea sociala…un om pe care nu m-as plictisi sa -l ascult vreodata..talent oratoric…compenseaza…eu nu-l am :P..stiu ca pot apela ori de cate ori am vreo mica nelamurire. +ofera « free-hugs »-uri fara sa le cer..glumet, carismatic...shod.. :P

h- vecina mea din copilarie...nu ne mai intalnim la fel de des ca odinioara dar..ea-mi aminteste de frumosii ani ai copilariei..de inegalabilele jocuri : sotron, elastic, cu papusi, prinsea, tarile, piu...etc..prin ea o sa ramana vii aceste amintiri....persoana pasionata de lectura cu care pot vorbi despre o carte ce ma entuziasmeaza...

Mai sunt si altii dar deja ..am scris prea mult...ei sunt cei mai importanti ..si fara ei..viata mea nu ar fi la fel..le multumesc ca exista ..si ca ma suporta...> :D<

Zece


Evident momentele de meditatie sunt mult mai intense in sesiune..sub pretextul "nu ma deranjati ..ca invat..!!! nu vezi ce carte groasa am???!!!" ma retrag in micul meu univers( a se intelege camera mea de acasa) .. refuzand cam orice contact cu lumea exterioara.. :) Si uite asa 1000 de ganduri navalesc din toate directiile... in urma cu ceva zile de exemplu ma gandeam ca sunt multe lucruri pe care le faceam cu mare placere inainte si la care constient sau inconstient am renuntat, poate din lipsa de timp..dar mai ales sunt persoane de care treptat m-am indepartat fara sa vreau.. Si acum in loc sa mai invat una alta...mi-am spus ca ar fi mai bine sa fac o lista cu lucrurile/persoanele de care mi-e cel mai dor..si in viitorul apropiat mi-ar placea sa fac in asa fel incat, incetul cu incetul,lista urmatoare sa nu mai existe...si daca va exista ..sa poarte un alt titlul..



  1. mi-e dor sa ma plimb cu bicicleta.. cate iesiri faceam cu prietenii in urma cu cativa ani: fie soare, vie vant, fie ploaie ..(da si coafura rezista) pedalam cu mare placere!! Chiar povesteam astazi despre una din micile noastre escapade din afara orasului.. Pe o vreme mohorata si instabila neinfricatii de noi cei din "Porodica Mecanica" ne incumetam sa purcedem spre Sibisel...dar cel mai amuzant aspect era faptul ca o parte din noi nu aveam aparatori la biciclete ..si nu cred ca e greu de imaginat cam cum aratam in contextul in care afara turna cu galeata ..si noi voiosi eram pe un drum forestier.. cam cate balti ne ieseau in cale..si cam cat noroi era pe noi..

  2. mi-e dor sa fac cumparaturile de la Mercur.. suna stupid stiu.. dar de cand s-a deschis mall-ul m-am reprofilat.. Auchan-ul pare sa aiba preturi mult mai avantajoase.. drept urmare am renuntat "sa dau o fuga pana peste drum" .. dar asta nu inseamna ca nu mi-e dor sa-mi mai cumpar dragele mele chiftelute si supe la plicuri..

  3. daca tot am pomenit de "Mercur" mi-am dat seama ca -mi lipsesc unele "planete" sau "sateliti" :)) din motive intemeiate sau nu.. o parte din ele/ei si-au schimbat traiectoria.. mai nou isi desfasoara miscarea de rotatie prin alte galaxii.. probabil ca asa e normal sa se intample.. unii pleaca altii vin.. e o lege nescrisa a firii

  4. mi-e dor sa merg la un concert live... la vreun artist care sa-mi transmita ceva...sa simt freamatul salii, aplauzele sincere.... sa simt ca mi se face pielea de gaina cand ascult niste acorduri, sa lacrimez la auzul unor versuri profunde.. chiar mi-e dor.. desi recunosc.. de putine momente de acest fel am avut parte in viata...

  5. mi-e dor sincer (i'm still normal:D:D) sa-mi bat capul cu ceva exercitii stupide la matematica..sau ceva probleme cu bile/mingi la fizica:)) la vremea respectiva ma enervau.. dar acum imi lipsesc..abia acum cand sunt bombardata cu o tona de informatii inutile imi dau seama ce relaxant era sa mai rezolvi o derivata, o inegrala..etc:))

  6. mi-e dor de momentele de profunda sincronizare cu Lia =))=))=)). aici nu intru in detaliu.. pentru ca face parte din our secret dark past...

  7. mi-e dor de "sezatorile" noastre la profa acasa. poate dintre tot ce am enumerat.. pana acum.. de perioada asta a vietii mi-e cel mai dor.. cand ne strangeam vreo 20 cel putin si discutam..cantam.. piese de a lui Tudor Gheorghe... " daca plangi vin trei pitici.." sau "mama coace paine..soare in ferestre..soarele e unull..mama una esteee"... Pt mai multe cantecele frumoase ascultati "Diligenta cu papusi"..

  8. mi-e dor sa cant intr-un cor... imi lipseste asa de mult Liturghia privita de la balconul bisericii... imi lipsesc repetitiile luungi si interminabile uneori.. dar atat de placute si relaxante alte ori

  9. mi-e dor sa ma plimb singura cu castile in urechi.. un alt vechi obicei la care am cam renuntat din lipsa de timp... dar sper sa recuperez in semstrul ce urmeaza.. e mare Clujul..si inca multe strazi neexplorate...

  10. mi-e dor sa citesc o carte care sa ma captiveze atat de tare incat sa nu o pot lasa din mana pana ce nu o termin.. in prezent am vreo 5 carti incepute si neterminate.. sper ca lista asta sa nu mai continue..:)).. vreo mica sugestie?:))

Simply me.......


Wow... o noua introducere .. pai sa vedem cum sta treaba.. azi 23 ianuarie 2009 ma vad nevoita sa povestesc o intamplare mai mult sau mai putin hazlie..prin care sa justific"disparitia" postarilor mai vechi si prin ce minune au supravietuit doar doua dintre ele..
Lucrurile s-au petrecut in felul urmator: ieri seara ma amuzam copios pe seama unui biet prieten care din neatentie isi stersese un vast profil pe hi5... Stiti si voi ce inseamna asta.. o reala tragedie.. pentru ca daca nu esti pe hi5 nu existi.. toti trebuie sa stie ce-ai mai facut in ultima vreme.. pe unde ai umblat cu cine.. cu ce, daca esti single, sau te-ai cuplat intre timp.. chestii dintr-astea esentiale pentru noi muritorii de rand.. Drept urmare mi s-a parut un bun motiv de a rade si de a-mi spune in sinea mea " aiurit mai e si X, cum sa faci asa ceva?!?!" Bun.. dupa portia zdravana de amuzament ma apuca cheful..nu, nu de invatat stati linistiti, ma apuca chefu de etichetat postari.. nu mai puteam suporta ideea ca nu am nici o eticheta.. si din exces de zel pun doua etichete si uite asa seniorita aiurita adica EU ,pentru necunoscatori, vrand sa stearga o eticheta shterge 90% din postari..Nu are rost sa spun cat m-a enervat faptul... dar noroc cu prietenii adevarati care m-au "sustinut" razand si ei la randul lor de isprava mea.. Si uite asa nu am ce face decat sa sper ca inspiratia va lovi din nou candva si ca nu in viitorul foarte indepartat am sa reusesc sa mai scriu unele chestii pe aici. Ce veti gasi? "o salata" ca sa nu zic "ghiveci" ca si pana acum.. cu de toate..putin din fiecare.. din fiecare lucrusor ce ma reprezinta...
Deci un nou inceput... asa ca puteti sa-mi mai urati o data "bun venit"...=))=)) Pupici !!!!

Citate part 1


Am inceput sa recitesc o carte care in urma cu cativa ani imi placea foarte mult..dar in prezent mi se pare cam puerila..fapt care mi-a mai demonstrat inca o data seminficatiea zicalei "toate la timpul lor"..cu toate astea am gasit cateva citate care mi-au placut..foarte mult..si in care m-am regasit intr-un fel sau altul...


" In toate povestile de dragoste exista intodeauna ceva care ne apropie de eternitate si de esenta vietii, pentru ca povestile de dragoste contin toate tainele lumii...Ce se intampla insa atunci cand timiditatea impiedica o dragoste sa infloreasca?" ...


" Uneori suntem stapaniti de un simtamant de tristete pe care nu izbutim sa ni-l controlam.Ne dam seama ca momentul magic al zilei a trecut si noi nu am facut nimic.Viata isi ascunde atunci magia si arta.

Trebuie sa-l ascultam pe copilul care am fost candva si care inca exista in noi.Copilul acesta intelege momentele magice.Putem sa-i inabusim plansul, dar glasul nu i-l putem reduce la tacere.Copilul acesta care am fost candva continua sa fie prezent...."


"Fericirea e uneori o binecuvantare-dar de obicei e o cucerire.Momentul magic dintr-o zi ne ajuta sa ne schimbam, ne face sa plecam in cautarea viselor noastre.Avem sa suferim, avem sa cunoashtem momentele dificile, avem sa nfruntam multe deziluzii-totul insa e trecator si nu lasa urme.[...] Vai de cine se teme sa-si asume riscurile.Acesta poate ca nu va avea niciodata parte de deceptii, nu va avea deziluzii si nici nu va suferi precum aceia care au un vis de urmarit"


"Si voi continua sa sed lanaga tine cat timp vei sta pe malul raului.Si daca te vei duce la culcare eu am sa dorm in fata casei tale.Si daca vei pleca departe de aici eu am sa merg pe urmele tale..pana cand imi vei spune PLEACA.Si voi pleca.Dar am sa te iubesc tot restul vietii mele.."



Reclame


Pentru ca tocmai citeam un articol pe un blog despre frustrarile unui tip satul de reclamele televizate, si ofticandu-ma putin din cauza celor scrise, m-am gandit sa vin si eu cu un post in care sa sutin exact contrariul..adica dragilor..eu iubesc reclamele...cu cat mai multe cu atat mai bine.. si nu , nu sunt dezaxata..sau cine stie?!?!..ideea e ca eu nu le percep ca fiind nocive si cu atat mai putin inutile..Nu e nimeni dar absolut nimeni obligat sa le priveasca..adik nu-ti plac..muti canalul...dai de reclame si pe celelalte canale? Mergi sa bei un pahar cu apa, mai faci o vizita pe la baie, mai pui la loc vreun lucrusor :d..In plus de asta nu e nimeni obligat sau fortat sa creada in mesajele reclamelor fara sa faca o cercetare in prealabil..Acum de exemplu imi vin in minte reclamele de la Milka cu marmotele...ar fi absurd sa credem ca acele creaturi dragalase chiar invelesc ciocolata in staniol(sau in fine o inveleau ca acum nu mai are staniol)...ori la fel de absurd e sa credem ca intr-un moment de impas te apuci sa suni la sprite si sa canti "sunt singurel...bing bang".. dar au si reclamele astea farmecul lor...de ce sa nu o recunoastem?! si nu fac altceva decat sa prezinte niste informatii cu baza reala intr-un mod atractiv...ca in unele cazuri baza asta reala e exagerata...sau modul de prezentare nu e tocmai unul atractiv...asta e o alta poveste...dar de aici pana la a cataloga toate reclamele ca fiind "poluare vizuala si fonica" si "pierdere de timp si bani"..e un drum destul de lung as spune eu...e o arta si asta pana la urma..a crea spoturi publicitare de succes care sa prinda la public..nu e la indemana oricui..asa ca hai sa dam Cezarului ce-i a Cezarului...si sa ne delectam cu unele din "capodoperele" mele preferate..pe care le-as revedea oricand...Am sa va arat deci cateva reclame simpatice, premiate, nepremiate,mai noi mai vechi intr-o ordine aleatoare..